" ...escului" care a scris "Scrisore către ţara mea", indiferent cine o fi acesta, are dreptate dar face şi omisiuni. . .

Am citit cu deosebit interes cele spuse de " . . . escul" care a scris acest articol sub idea generală "Nu-mi iubesc ţara"!?

Înainte de toate îmi pot doar exprima admiraţia pentru faptul că în sfârşit şi cineva cu o anume pregătire, cultură generală şi profesională, cu un respectabil bagaj de conoştiinţe generale se încumetă a-şi spune părerea şi o face apelând la un vocabular elevat. Este o plăcere să citeşti un asemenea text. Atâta referitor la modul de redactare şi limbajul folosit. Jos pălăria!

Ce şi despre ce este scris în acest articol? Este o expresie a profundei nemulţumiri şi revolte personale dar poate şi o expresie a sintezei nemulţumirii şi revoltei unei grupări poate mai largi de oameni referitoare la diverse stări de lucru şi manifestarea acestora din şi în societatea românească contemporană.

Luate ca atare motivele de nemulţumire enumerate, fiecare în parte şi explicate aici sunt cât se poate de îndreptăţite şi reprezintă un prim şi foarte important pas pe spinoasa cale a schimbării. A fi în stare să observi şi să vorbeşti despre lipsuri personale este primul pas spre corectarea acestora. Necazul, în cazul acestui articol, cred a putea spune că este acela că autorul, prin modul în care face totul, se consideră/apare a fi în afara sferei căreia îi aparţin faptele ce îl deranjează. În toate ce spune se fac reproşuri "altora". . . Ciudat este că această atitudine se încadrează perfect în acea ţinută specifică unei mari majorităţi a "cetăţenilor români", indiferent cărei grupări naţionale îi aparţin. Toţi au comun acea ţinută care îi determină ca într-un fel sau altul să spună mereu şi de foarte multă vreme că "alţii sunt de vină", sau "NU am fost lăsat", "am fost vitregit de posibilitatea de a face" . . . Ce altceva face domnul ...escu? Poate la un mod mai intelectualizat şi de acea mai puţin bătător la ochi.

A enumera ce nu îţi place şi găseşti a fi greşit, chiar dacă aşa este, este doar o parte dintr-un întreg mult mai mare şi mai complex despre care domnul ...escu NU spune nimica!? NU spune nici unde că trebuie sau că se poate întreprinde ceva, ce ar trebui sau putea fi întreprins sau cum, NU, nici vorbă de aşa ceva. Doar critică şi vaiete specifice societăţii actuale din Romania chiar dacă la un nivel şi apelând la un vocabular mai elevat!? Exprimarea repetată a unei critici NU duce la corectarea situaţiei criticate ci doar poate la enervarea cititorului şi banalizarea problemei.
Cel mai important lucru ce ar trebui făcut la ora actuală este schimbarea mentalităţii generale în sensul că ar trebui să încetăm a da sau a căuta mereu vina la alţii pentru explicarea nereuşitelor proprii, este timp pierdut. Ar trebui să începem a renunţa la partea de exagerare din cadrul mândriei de orice fel pentru a o înlocui cu un mărit grad de acceptanţă faţă de actul învăţării, chiar, sau poate mai ales de la alţii!? NU aduce nimica să inventăm mersul pe jos şi apa caldă!?
În general la fiecare din puntele comentate de domnul ...escu pot pune doar următoarele întrebări:

• Care este contribuţia mea personală? Este ea corectă?
• Ce pot face pentru a o corecta?
• De la cine pot învăţa ce cum să corectez în ce sens, nu de alta dar este foarte probabil ca cineva să fi avut deja ocazia de a avea de rezolvat o problemă asemănătoare şi că a făcut-o deja!?

NU trebuie să plagiem ci să preluăm analitic şi critic, adaptat specificului nostru soluţii deja verificate fără a considera că prin aceasta ne înjosim sau devenim "aserviţi"!? Trebuie să ne distanţăm de vorbe de genul "da ce, trebuie să vină te miri cine de te miri de unde să îmi spună MIE ce cum să fac? Da ce, eu NU ştiu?", acest gen orgoliu trebuie schimbat cu cel rezultat din satisfacţa învăţării cu succes a unor lucruri şi a aplicării fructuoase şi în mod specific a acestora în practică.

În loc de încheiere doar câteva vorbe din popor:

A nu şti şi a întreba NU este o ruşine!

Nimeni NU poate şti totul.

Cum îţi aşterni aşa vei dormi (Deci trebuie să îţi aşterni, NU să aştepţi să ţi se aştearnă!)

Para mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă . . .!

Dumnezeu îţi dă dar NU îţi bagă în traistă!

Omul cât trăieşte învaţă! Eu sunt tentat a răstălmăci asta cam aşa:

Omul cât învaţă trăieşte!

Eu, personal parcă "ţara" aşi iubi-o, probleme am doar cu acest popor!? Sau NU mai este valabilă vorba care spune că "omul sfinţeşte locul"?