Comunicare interumană

Quasiperiodic mă abat pe la aceste bloguri pentru a mai vedea dacă se mai mişcă ceva, dacă cumva mai găsesc câte ceva nou!? În zadar! De cele mai multe ori, din păcate! Sunt profund deziluzionat şi dezamăgit (fără a dori ca prin aceasta să "bat şeaua ca să priceapă iapa" sau să fac cuiva reproşuri sau ceva de acest gen) de faptul că trebuie să fac o constatare dureroasă. Trebuie să constat că cu toate ca avem la dispoziţie un formidabil mecanism de comunicare majoritatea dintre noi NU apelează la el. Din ce motive? Îndrăznesc a face o enumerare, poate greşită a unora din acestea.

Multora le este teamă:
- de nou.
- să nu se facă de râs.
- că îşi lezează sfera personală intimă
- că dau în vileag prea multe detalii personale
- . . . le este teamă

Mulţi vor spune ca "nu au timp"!? În ochii mei este cea mai ieftină dintre scuze atâta vreme cît în această viaţă nici o dată, nimeni NU ne dă sau ne-a dat timp pentru nimica, totdeauna a trebuit să ne luăm, să ne facem noi înşine timp pentru orice am dorit. Că NU avem voie să uităm că doar "cine vrea poate"!? Partea neplăcută este sau devine constatarea că ce am spus eu acuma este adevărat dar NUMAI dacă este făcută prea târziu şi . . . de prea multe ori, din păcate aşa se şi întâmplă.

Alţi vor veni să spună că ce mama dracului să spun? Că NU am nimica interesant, deosebit sau demn de remercat ce să spun!? Şi astea toate, banalităţile curente, pe cine ar putea interesa!?

Ai încercat să vezi pe cine ce interesează sau te-ai mulţumit cu părerea proprie? Încearcă şi vei fi, cu cea mai mare probabilitate, foarte surprins pe cine ce interesează. Da, vei fi uimit pentru cât de mulţi banalul sec al fiecărei zile este o treabă deosebit de interesantă şi un interminabil, inepuizabil subiect de discuţii!?

Nu de alta dar majoritatea dintre noi ori uită, ori încă nu au aflat, că cea ce de fapt ne reprezintă, caracterizează şi descrie cel mai bine pe TOŢI, pe fiecare dintre noi este banalul zilnic, şi nici de cum stările de excepţie, că de acea sunt stări de excepţie!?

Mai vreau ca cu această ocazie să mulţumesc acelor puţini câţiva care uneori ori pun ceva în blog ori declanşează aşa ceva, îl mai ţin în viaţă. Nu îi numesc că se ştiu ei cine sunt! Mulţumesc pentru contribuţie şi vă doresc tuturor

Un an nou fericit!

Apel general

Cu riscul de a fi numit obraznic şi exagerat de insistent mă adresez tuturor celor ce sunt "promoţie" şi au primit, recent sau mai de mult un mesaj cu invitaţia de a accepta calitatea de "autor" în acest blog cu rugămintea, apelul fierbinte, de a-şi da un mic imbold şi a accepta această invitaţie, cei ce încă nu au făcut acest lucru. Pentru cei ce au primit recent această invitaţie le pot doar spune că nu costă nimica, nu crează nici un fel de obligaţii de nici un fel şi nici foarte mult timp nu necesită! Mai pot doar să adaug că de prea multe ori uităm că nimeni, nici când NU ne dă timp pentru nimica, mereu şi pentru orice trebuie să ne facem, să ne luăm noi înşine timp. O altă rugăminte ar fi acea că vă rog să NU aveţi nici un fel de reţineri şi să plasaţi cu toţii aici, în blog, cât mai multe banalităţi, da, banalităţi deoarece trăiesc cu convingerea că exact asta ne descrie cel mai bine, pe fiecare din noi, banalul zilnic. Constat, nu fără oarecare tristeţe, că cu toate că avem la dispoziţie cele mai moderne si frumoase mijloace de comunicare, pe ce acestea sunt mai multe parcă comunicăm mai putin, acceptanţa scade!

Dorindu-vă numai bine, multă sănătate şi succes în tot ce întreprindeţi vă ciao pe toţi cu drag

Marius

Bacoviană?

Vă doresc, tuturor celor care citesc aceste rânduri dar şi celor ce nu o fac o zi frumoasă şi numai bine. Din păcate se pare că specificul anotimpului a lăsat o urmă adâncă pe aceast "Blog"!? Se pare că nimeni nu mai are nici măcar puţinul chef avut înainte să posteze câte ceva. Atmosfera chiar că este, a devenit, "bacoviană". Şi ce dacă este aşa? Această stare, cea actuală, bacoviană cum este ar trebui să o interpretăm ca pe o perfectă ocazie de a face un rezumat al tuturor lucrurilor plăcute de care am avut parte în vara trecută şi să facem planuri pentru cele de care am dori să avem parte şi să ne bucurăm în "primăvaro-varo-toamna" ce vine. În nici un caz NU ar trebui să ne ducă la introvertire, închistare şi izolare. NU. Nu avem, nici unul din noi motive să ne ascundem şi nici ce ascunde, la fel cum nu avem motive să ne fie ruşine, asta cred eu! Atunci de ce o facem?

Ce ocazie mai favorabilă aşteptaţi?

Poate nu cunoaşteţi sau ignoraţi vorba care spune că trebuie să profiţi de fiecare ocazie ce ţi se oferă când vine aşa cum vine şi să NU aştepţi mereu una mai bună!

Carpe diem!

La anul care vine sunt convins că voi savura din plin grădina



şi tot ce este legat de ea aşa cum stă bine unui pensionar adevărat ce sunt, cu trup şi suflet, că un 11 Aprilie există în fiecare an, cu multă lumină, căldură, flori şi pomi în floare! Abia aştept!
Ciao

Marius